Reportaj exploziv: cum a fost jefuită armata României?

SAFE VS afacerea SKODA, coincidențe șocante de mită și corupție

Programul SAFE, prin care România ar urma să acceseze miliarde de euro pentru apărare și infrastructură strategică, poate fi comparat cu unul dintre cele mai controversate episoade politice din perioada interbelică: Afacerea Skoda, scandalul de corupție care a zguduit guvernarea lui Iuliu Maniu în anii ’30. Deși contextul istoric este diferit, în ambele cazuri au fost acuzații extrem de grave.

În martie 1930, România, sub guvernarea lui Iuliu Maniu, a semnat un contract de aproape 7 miliarde de lei cu uzinele cehoslovace Skoda pentru modernizarea armatei. Abia după un an sunt constate probleme, iar după alți doi, scandalul a devenit public, după apariția unor acuzații privind comisioane, influențe politice și negocieri netransparente. O parte din documente erau clasificate sub pretextul siguranței naționale.

În cazul SAFE, compania italiană Beretta acuză Ministerul Apărării că nu este transparentă cu privire la lista de furnizori de armament cu care va semna contracte în derularea programului SAFE, deși cadrul legal este în vigoare de aproape un an. Mai mult, acuzații au venit chiar și din interiorul fostei coaliție de guvernare.

Suprapreț și șpagă pentru înzestrarea Armatei Române

Un raport al comisiei parlamentare, formate din 30 de deputaţi din toate partidele, din anii ’30 arată că reprezentanții Skoda, în special Bruno Seletzky, au mituit politicieni, militari și avocați pentru a obține comenzi fără licitație corectă și la prețuri umflate.

Prin comparație, la finalul anului trecut, un fost senator a fost acuzat că ar fi intermediat o mită de 1 milion de euro care urma să ajungă la ministrul Apărării de la acea vreme, Ionuț Moșteanu. Scopul presupusei șpăgi era ca ministrul Apărării să își folosească influența asupra conducerii Romtehnica pentru a facilita încheierea unor contracte cu o firmă privată. Afacerea ar fi constat în aducerea de muniție rusească veche din Kazahstan, ca mai apoi să fie vopsită să pară nouă ca să fie cumpărată din bani europeni din SAFE.

O altă controversă în cazul Afacerii Skoda a reprezentat-o favorizarea importurilor masive de echipament, în detrimentul producției românești. Un raport din anul 1931, redactat de doi ingineri specialiști în armament și muniție, Cosmo Johns și Bancroft Baker, arată că uzinele Reșița aveau capacitatea de a produce atât turnuri de câmp, cât și muniția necesară. Aceleași suspiciuni sunt și în prezent în ceea ce privește programul SAFE.

„Este vorba despre un proiect în care firmele românești, Romarm de pildă, se spune că n-au fost nici măcar consultate.”, a declarat Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR.

Dacă în Afacerea Skoda suspiciunile vizau influența companiei cehoslovace asupra unor oameni politici români, în controversa SAFE apar acuzații legate de interese economice și geopolitice în jurul industriei de apărare.

„Miruță ar trebui să fie judecat pentru înaltă trădare și subminarea economiei naționale.

Și-a bătut joc de toate companiile românești din industria de apărare.

Când a fost ministru le-a privat de toți banii pentru investiții, iar acum a încercat sabotarea lor.”, a mărturisit Răzvan Pîrcălăbescu, manager Romarm.

Scandalul stârnit de Afacerea Skoda a fost atent mușamalizat în perioada interbelică, astfel că niciun politician nu a plătit în mod direct pentru achiziția ilegală. Generalul Sică Popescu, din Corpul I Armată, implicat direct în contractul suspect, s-a sinucis la 28 martie 1933. Directorul ceh Bruno Seletzky a fost singurul condamnat la cinci ani de închisoare pentru deținere de acte secrete și violare de sigiliu. Dar a fost scos din închisoare, la ordinul Ministerului Justiției, după ce a săvârșit doar jumătate din pedeapsă pentru a fi trimis, cu valet, la băile Herculane, unde și-a petrecut restul condamnării. Seltezky este apoi expulzat din România.