Cercetarea „Global Mental Wealth”, realizată în 92 de țări, identifică factorii care influențează bunăstarea și arată că adulții tineri sunt cei mai nemulțumiți, indiferent de venit.
Studiul „Global Mental Wealth”, publicat în revista Social Indicators Research, analizează zece dimensiuni ale bunăstării pe baza răspunsurilor a aproape 54.000 de persoane din 92 de țări. Cercetarea a fost realizată între iunie și august 2025, cu implicarea a 261 de cercetători, iar chestionarul a fost tradus în 50 de limbi.
Autorii au depășit metodologia clasamentelor tradiționale de fericire, care se bazează pe o singură întrebare privind satisfacția generală. În schimb, noul studiu evaluează aspecte precum nivelul de energie, liniștea interioară, relațiile sociale, sentimentul de apartenență și sensul vieții, alături de indicatori financiari precum veniturile, economiile și datoriile.
Sprijinul oferit de persoanele apropiate a obținut cel mai mare scor mediu, de 5,05 din 7. Pe locul doi s-a situat sentimentul că activitățile desfășurate au un scop, cu o medie de 4,93 puncte. La polul opus, nivelul de energie a înregistrat cea mai mică valoare, de 4,20 din 7.
Diferențele dintre generații reprezintă unul dintre cele mai relevante aspecte ale cercetării. Contrar teoriei conform căreia bunăstarea scade la vârsta mijlocie și crește la bătrânețe, studiul a constatat că adulții tineri au înregistrat cele mai scăzute scoruri, care tind să crească odată cu înaintarea în vârstă.
Datele indică o corelație directă între sănătatea mintală și vârstă: doar 14,7% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani nu au prezentat indicii de depresie sau anxietate. La nivelul întregului eșantion, acest procent urcă la 23,6%.
„Rezultatele ar putea avea legătură cu presiunea asupra tinerilor, comparațiile permanente de pe rețelele sociale și incertitudinea privind perspectivele profesionale.”
a declarat Kai Ruggeri, profesor de politici de sănătate și management la Universitatea Columbia Kai Ruggeri
Cercetătorul a subliniat că mesajele referitoare la viitorul pieței muncii, în special în contextul dezvoltării inteligenței artificiale, pot alimenta temerile tinerilor privind oportunitățile de carieră și stabilitatea economică.
Analiza datelor a arătat că un singur scor de satisfacție nu surprinde realitatea complexă. De exemplu, Danemarca și Norvegia au obținut același punctaj mediu pentru satisfacția față de viață (6,2), dar profilurile lor s-au diferențiat semnificativ la analiza celor zece dimensiuni ale bunăstării.
Legătura dintre venituri și starea de bine a fost, de asemenea, reevaluată. Rezultatele indică faptul că nivelul de bunăstare continuă să crească odată cu veniturile, fără a exista un prag clar după care banii nu mai contribuie la îmbunătățirea calității vieții.
Distribuie articolul
Urmărește știrile Realitatea din UK și pe Google News
